Sudura aluminiului subțire în atmosferă deschisă cu MIG sau TIG cere un flux constant de gaz protector în jurul arcului, Argon pur la TIG sau mix Argon plus CO₂ la MIG. Gazul împiedică oxigenul atmosferic să ajungă la baia de topitură. Aluminiul oxidează instantaneu în prezența oxigenului, formând oxizi cu temperatură de topire mult mai mare decât metalul de bază. Rezultatul: porozitate, cordoane neuniforme, defecte respinse la inspecție.
La un vânt de peste 5-7 metri pe secundă, pe care îl întâlnești curent pe șantierele din România, gazul protector este pur și simplu suflat din zona de lucru. Standardele aerospatiale precum AWS D17.1 pentru sudura aluminiului cer explicit medii controlate. Pe șantier deschis, asta înseamnă cort tehnic etanș, ventilație controlată și consum semnificativ de gaz, cu pierderi mari de productivitate.
Sudura laser elimină problema fundamental. Fasciculul focalizat are zona afectată termic de ordinul fracțiunilor de milimetru, gazul de asistență este consumat în volum minim direct prin nozzle, iar fasciculul în sine nu este afectat de mediul atmosferic. La vânt 7 m/s și ploaie, aparatul lucrează identic cu o zi calmă în atelier închis. Pentru un șantier pe termen ferm, aceasta este diferența între respectarea contractului și plata penalităților.